Boon Edam la Pull & Bear Unirea Shopping Center

Noul magazinul Pull & Bear deschis luna aceasta la parterul Unirea Shopping Center are montată la intrare o uşă rotativă automată Boon Edam.

Casa Sofia din Buşteni

O poză cu două uşi interesante de pe blogul Casa Sofia.



Uşa de piatră a Castelului Haşdeu de la Câmpina

"Uşa de piatră, pe care se observă stema familiei Petriceicu, deviza familiei Haşdeu (" Pro fide et patria ") şi cuvintele lui Galileo Galilei (" E pur si muove "), se rotea în jurul unui ax şi reprezenta intrarea principală în Castel. Este flancată de doua tronuri de piatră pe care sunt săpate cele şapte reîncarnari importante ale Juliei, cele douăsprezece legi şi simbolurile pitagoreice (pentagrama şi cele şapte cercuri). Pe fiecare tron se află câte un sfinx feminin, păzitor al intrarii. Deasupra uşii se găseşte Ochiul Lumii, iar pe creneluri se poate citi o dată : 2 iulie, data la care B.P. Hasdeu obişnuia să le aniverseze simbolic pe cele două Iulii ale sale : soţia şi fiica." sursa Muzeul Haşdeu

Sursa foto: Turism blog

Sursa foto: Am fost acolo

Update 3 iunie 2011

Astăzi am găsit o nouă poză, mai recentă, pe Photo Explorers

Downing Street 10 - cea mai celebră uşă din lume

Intrarea în reşedinta Primilor-Miniştri britanici, din Downing Street 10, este cu siguranţă una dintre cele mai filmate şi fotografiate din lume.  





In preajma uşii există întotdeauna un poliţist britanic



Din faţa ei se fac transmisiuni TV in direct.

Uşa este ştearsă de praf şi lustruită săptămânal, fiind de un negru strălucitor.

In fiecare an, în general vara, uşa este revopsită. Operaţiunea se efectuează când prim-ministrul pleacă în vacantă. Pe perioada vopsirii, uşa este înlocuită cu una identică.

Actuala uşă a fost montată dupa atentatul cu mortiere al IRA din 1991. Atunci, uşa din lemn de stejar negru ( se spune că era încă din 1735, din timpul lui Robert Walpole ) a fost înlocuită cu o uşă metalică, proiectată să reziste la atentatele cu bombe. Vechea uşă a fost recondiţionată şi se află expusă la Cabinet War Rooms.

Uşa nu a fost întotdeauna neagră. Intre 1908 si 1916, când Prim-Ministru era Herbert Asquith, aceasta a fost vopsită într-un verde inchis.
In 2006, ziarul Daily Mail a publicat ca glumă de 1 aprilie un articol prin care anunţa că celebra uşă din Downing Street 10 a fost vopsită în roşu. Pentru a întări cele spuse au publicat şi o poză trucată din timpul schimbării uşii.

UpDate 14 august 2011 - Pe site-ul Preşidenţiei, vizita la Londra, 6-7 iunie 2011.

Pet Doors complet automatizată

Varianta clasică a uşii pentru animale rezolvă problema intrării sau ieşirii libere a căţelului din casa însă, apare o nouă problemă: siguranţa casei în cazul în care stăpânii nu sunt acasă ... respectivul spaţiu este suficient de mare pentru ca cineva să se poată strecura în interior. Compania Plexidor a rezolvat această problemă: o uşă automată care este acţionată doar în momentul în care căţelul se apropie de uşă, şi acest lucru datorită unui senzor montat într-un breloc legat de zgardă. Preţul este de aproximativ 800 $.



Un amortizor clasic, cu braţ, pe o uşă cu arcadă

Zilele acestea Restaurantul Noma din Copenhaga a fost desemnat cel mai bun restaurant de pe planetă în 2010. In poza de mai jos este uşa de la intrare şi ceea ce mi-a atras atenţia este soluţia de montaj a amortizorului. Chiar nu arată rău aşa cum este montat.


Sursa foto: http://www.luxuo.com/

Uşi secrete

Despre uşile secrete am citit în romanele poliţiste, le-am văzut în filmele cu James Bond sau ştim că fac parte din planurile oricărui castel care se respectă.

Ele reprezentă, de fapt, doar o soluţie simplă şi practică pentru a rezolva problemele de design sau pot fi folosite pentru utilizarea eficientă  a unor spaţii interioare. Un interesant post şi câteva alte poze am găsit pe Designocalm

Sursa foto: http://designocalm.com/

Prima uşa batantă automată din Europa

Compania elveţiană TORMAX a fost prima companie europeană care a dezvoltat şi vândut un operator automat de uşă batantă în Europa în august 1951, acest operator fiind instalat la Davos, Elveţia.

Sursa: Tormax UK

Uşa sacristiei de la Biserica Fortificată Biertan

Meşterul Johannes Reichmuth din Sighişoara a realizat, în jurul anului 1515, uşa sacristiei bisericii ( camera sacristiei adăpostea tezaurul bisericii şi al comunităţii locale în vreme de asediu ).

Sistemul de blocare a uşii punea în mişcare concomitent 19 zăvoare prin răsucirea unei  chei.
La Expoziţia de la Paris din 1900 acest sistem a primit un premiu special.

Sursa foto: http://www.biertan.ro/

Sursa foto: http://www.biertan.ro/

Sursa foto: Cristi-Mic

Sursa foto: Viajoa

Un articol - Forbes. Secretele unei forme de artă ignorată pe nedrept: lemnul şi feroneria uşilor

Pe site-ul ziarului Adevărul am găsit publicat un articol din Forbes, articol publicat de Diana-Florina Cosmin la data de 10 septembrie 2010. Fiind unul din puţinele articole care tratează într-o manieră deosebită acest domeniu al uşilor şi al feroneriei, îl reproduc în totalitate.
" Arhitectul finlandez Juhani Pallasmaa numea clanţa „strângerea de mână" pe care ne-o oferă o clădire. Poate fi mai curând atingerea aspră a istoriei, pentru că secolele se imprimă fidel în lemnul şi feroneria uşilor. 

Forma rotundă a uşilor este de bun augur conform principiilor Feng Shui

Conform principiilor Feng Shui, respectate cu stricteţe în cultura asiatică, uşa reprezintă „gura" unei clădiri. Dacă în legende şi basme tocmai portiţa cea mai dărăpănată face mereu legătura cu tărâmul bogăţiilor absolute, în ecuaţia Feng Shui, veche de mii de ani, eleganţa opulentă a interioarelor nu poate compensa nicicum energiile negative pe care le atrage o intrare neîngrijită, abandonată decrepitudinii. Nu-i de mirare că una dintre cele mai spectaculoase celebrări ale uşii, ca element de artă şi cultură, are loc tot în inima Asiei, respectiv în Coreea de Sud.

În luna septembrie a fiecărui an, sud-coreenii de la sud-est de Seul, din provincia Wonju in Gangwon-do, organizează un festival în cadrul căruia familiile se adună pentru a confecţiona... uşi tradiţional sud-coreene, căptuşite cu hârtie din coajă de dud, aşa-numita „Hanji". Realizată manual şi suficient de dură pentru a ţine piept vânturilor puternice, Hanji este folosită de mii de ani pentru a proteja ramele din lemn ale uşilor din pavilioanele coreene, lăsând să pătrundă însă lumina, elementul solar fiind un alt detaliu important în credinţa Feng Shui. Prin semnificaţiile sale pentru armonia căminului, confecţionarea unei uşi alături de cei dragi în cadrul festivalului Hanji reprezintă, astfel, modul suprem de a întări legăturile sufleteşti dintre membrii unei familii.
UŞA TUNISIANĂ. Poţi înţelege cel mai bine impactul pe care îl are un obiect atât de banal precum uşa asupra unei culturi şi unei identităţi de design doar privind, din capătul unei străduţe tunisiene din Sidi Bou Said, oceanul de clădiri albe cu uşi din lemn vopsit în cea mai puternică nuanţă de albastru.

Rareori vei găsi porţi roşii sau verzi (pentru mausolee, băi publice sau case ale liderilor religioşi), însă indiferent de culoare, uşile tunisiene au o caracteristică unică în lume: trei mânere. Fiecăruia îi este asociat un clopoţel diferit, cu o semnificaţie cândva extrem de practică. În funcţie de sunetul clopoţelului, proprietarii ştiau, în vremurile străvechi, exact cine îi caută. Mânerul din partea dreaptă era folosit de însuşi stăpânul casei, cel din stânga sus de către oaspeţi, în timp ce micul mâner situat în dreapta jos era destinat copiilor şi soţiei.

Deşi tradiţia plasării lor pe uşă se păstrează până în zilele noastre, funcţiile le-au fost preluate integral de mai puţin romanticele sonerii şi interfoane. Rămân, însă, un detaliu rafinat al arhitecturii tunisiene, în tandem cu ferestrele protejate cu fier forjat. Dantelăria din fier este curbată înspre exterior suficient de mult pentru ca femeile să poată privi în afară, dar destul cât să le împiedice  să-şi „etaleze" chipurile în faţa trecătorilor de pe stradă.

ROŞUL LUI EINSTEIN. Dacă am stabilit că uşile vorbesc răspicat despre identitatea locurilor cărora le aparţin, „vocea" care se aude cel mai puternic este, cu siguranţă, cea a culorii. Chinezii îşi vopsesc uşile în roşu pentru noroc şi atragerea abundenţei, irlandezii pentru a goni spiritele rele iar o anecdotă celebră consemnează că Albert Einstein însuşi şi-a vopsit uşa în aceeaşi culoare - roşu - din simplul motiv că... era singurul mod de a o recunoaşte noaptea. De asemenea, în perioada colonială a Americii, uşa roşie simboliza un adăpost sigur şi ospitalier pentru călătorii obosiţi.

Explicaţia roşului providenţial se găseşte atât în Vechiul cât şi în Noul Testament: sclavii evrei din Egipt îşi mânjeau uşile cu sânge de miel pentru a arăta că sacrificiul a fost deja făcut şi a fi cruţaţi de Providenţă, în timp ce pentru catolici uşile roşii reprezintă, până în ziua de azi, faptul că sângele lui Hristos a transformat locul respectiv într-un spaţiu protejat, sacru.
UŞA OLANDEZĂ. Dacă s-a întâmplat să auzi vreodată de aşa-numita „uşă olandeză", ea nu denumeşte nicidecum intrarea în căsuţele olandeze din cărămidă roşie, ci reprezintă un design de-acum universal, dăruit arhitecturii de fermierii olandezi din secolul al XVII-lea. O „uşă olandeză" este împărţită în două bucăţi orizontale, care pot fi închise şi deschise în mod autonom. Deşi şi-a găsit celebritatea în casele rurale americane care apar în filmele cu cowboy, designul a fost creat „de nevoie" în Olanda anului 1600, pentru ca fermierii să-şi poată lăsa uşile deschise în aerul proaspăt al dimineţii, fără pericolul ca animalele de curte să pătrundă în casă sau copiii să se aventureze în afară. În noul tip de uşă - extrem de dificil de asamblat până în zilele noastre - partea de sus putea fi deschisă larg, păstrând în acelaşi timp jumătatea inferioară blocată.Printre atâtea modele şi texturi, Edwin Heathcote, fondatorul companiei internaţionale de feronerie „izé" şi critic de arhitectură, consideră contactul cu feroneria „unul dintre puţinele momente în care interacţionăm fizic cu clădirea în care locuim" şi un „profund act simbolic al arhitecturii", la fel ca gestul introducerii cheii în uşă, ca semn al proprietăţii.

Cu atât mai surprinzător este, astfel, modul în care arta de a înfrumuseţa şi decora o uşă a decăzut de-a lungul vremurilor. O plimbare prin interioarele muzeului de design Victoria& Albert din Londra unde sunt expuse la rang de cinste chei cu dantelărie elaborată, butoane de clanţă atent sculptate sau mânere de bătut în uşă (din secolele XVII-XIX) demonstrează divorţul progresiv dintre uşă şi orice concept cât de cât vecin cu arta. Unii artişti contemporani se mai aventurează totuşi pe terenul puţin strălucitor al designerului de feronerie. Cel mai bun exemplu este maghiarul Imre Makovecz, care a transpus în lemn şi metal chiar strângerea de mână a lui Juhani Pallasmaa, printr-un mâner de uşă sub forma unei mâini întinse în întâmpinarea oaspeţilor.

Decăderea feroneriei are, însă, şi o explicaţie istorică. La fel ca PC-urile, ale căror piese au devenit tot mai mici şi mai ascunse de-a lungul celor aproape 40 de ani de existenţă, elementele de feronerie şi-au redus de-a lungul secolelor valenţa artistică la una pur funcţională. Dacă în perioada Renaşterii mânerele erau însoţite de zăvoare aşezate la vedere şi decorate cu grijă, până în secolul al XIX-lea mecanismul a fost înghiţit în interiorul lemnului, lăsând în afară doar banala clanţă din metal îndoit. Cu un design consacrat de Walter Gropius(1883-1969) şi  de curentul Bauhaus, meritul pentru obiectul pe care îl atingem cu toţii zi de zi este recunoscut de Edwin Heathcote cu mai multă amărăciune decât admiraţie. Motivele sunt de înţeles. Acel metal îndoit a transformat „cel mai simbolic act din arhitectură" într-un banal gest mecanic.

Citiţi mai multe despre arta uitată a feroneriei în numărul 39 al revistei Forbes România. "

Un mâner placat cu aur si având cristale Swarovski

Un mâner de lux din alamă masivă cu cristale Swarovski disponibil în mai multe finisaje: placat cu aur sau cromat. Este produs de firma italiană Linea Cali.

Pozele au fost luate de pe http://www.manereusi.ro/ , site care comercializează în România aceste mânere.

Pe Lipscani, la numărul 37, un pub irlandez

In Centrul Istoric, pe lângă faţade "renovate" cu uşi din PVC, The Gin Factory este altceva.

Un lanţ de siguranţă pentru uşa Dvs.!

Doriţi un lanţ de siguranţă mai deosebit? Costă doar 50$, este un concept al firmei de design Art Lebedev Studio şi vă oferă siguranţa dorită fiind un produs din titant de cea mai bună calitate. Detalii aici

Sursa foto: http://www.gadgettastic.com/

Rămane o singură problemă .. să vă descurcaţi prin labirint.

Uşa metalică glisantă a fostei Băncii Chrissovelloni, astăzi Sucursală a BNR

Pe strada Lipscani, la nr. 18, este una dintre cele mai interesante uşi, funcţională încă, din Bucureşti ... o uşă metalică glisantă, produsă  în anii '20 ai secolului trecut.

Sursa foto: Usierul de serviciu

Pentru că în momentul în care am făcut poza de mai sus, banca era deschisă, o poză cu uşa închisă este luată de la Art Historia

 Interesantă este şi plăcuţa din partea de jos a uşii

Sursa foto: Usierul de serviciu

La intrarea din strada Stavrapoleus este o uşa identică ca design, dar batantă.

Sursa foto: Usierul de serviciu



Pe Art Historia au găsit un interesant şi documentat post referitor la acestă clădire a băncii precum şi cateva poze cu uşile de interior mai deosebite.

Vestibul tezaur - sursa foto Art Historia

Usa tezaur - sursa foto Art Historia

Usa ascensor tezaur - sursa foto Art Historia

Intrarea in biroul presedintelui - sursa foto Art Historia

UpDate 29 mai 2011 - Căutand pe net am găsit un post despre Banca Chrissovelloni pe "Bucurestii noi si vechi" .

Uşile de la H & M

Luna trecută s-au deschis primele doua magazine ale retailerului suedez H&M.
Dacă intrarea H&M din AFI Cotroceni Mall corespunde standardului firmei ( este un perete amovibil din sticlă Dorma, cu doua uşi laterale şi cu înălţimea de 4 metri - probabil soluţie impusă sau sugerată de proprietarii mall-ului )

Sursa foto: Ziarul Financiar

Sursa foto: http://jurnalbio.wordpress.com/

intrarea H&M din Unirea Shopping Center este proiectată într-un mod complet neinspirat: cu o feronerie banală, amplasată descentrat în cadrul panoului vitrat iar amortizoarele de pardoseală Geze sunt ori pentru uşi mai mici ori sunt reglate necorespunzător. Probabil graba deschiderii a dus la aceste compromisuri ... 

 

Sursa foto:  http://shopaholic.ro/