Băneasa Shopping Mall

Incepând de astăzi, în fiecare zi, vom prezenta uşile automate ale mall-urilor din Bucureşti. Săptămâna viitoare vom centraliza rezultatele monitorizării şi vom prezenta clasamentul mărcilor. Pentru acurateţea datelor postate suntem deschisi la orice informaţie sau sesizare ... mai mult aşteptăm detalii şi sugestii.

Astăzi - Băneasa Shopping Mall
La cele două intrările principale, uşi Boon Edam, model Duotour, montate de Bit WinDoors

La intrările din parcarea subterană două usi rotative Boon Edam, montate probabil tot de Bit WinDoors

şi 3 uşi glisante automate marca Ditec ... 

UpDate 1 mai 2012 - Pe site-ul SIATEC încă figurează montarea la Băneasa Shopping City a unui număr de 7 uşi glisante. Deci, cel mai probabil, cele 2 rotative Boon Edam albe au înlocuit 4 glisante Ditec. Poate ar fi bine ca la proiectele prezentate de diverse firme pe site-urile proprii să fie trecută şi data când au fost realizate. Dar despre firmele din România şi prezenţa lor pe internet, într-un post viitor.

Observaţii

Iniţial, la deschiderea mall-ului, uşile principale erau glisante automate, marca Kaba, montate de Vertical Design.

Anul trecut au fost înlocuite cu uşi rotative Boon Edam, însă deşi au ales usi din gama de top ... pentru situaţia în care din diferite motive ( normale şi fireşti pentru orice tip de automatizare ) uşile nu funcţionează, varianta cu uşi batante laterale este meschină ... au un singur canat şi se formează coadă, ceea ce este deranjant.

Este adevărat că rotativele sunt echipate şi cu sistemul antipanică ( aripile se pot plia mecanic ) însă puţină lume ştie, şi, ca şi în situaţia de mai jos, toată lumea s-a înghesuit prin cele două uşi laterale ... 

Cât despre uşile metalice auxiliare ... nişte "conserve" alese pe criterii de economie ... totuşi, măcar cele de la faţada principală ar fi putut fi mai "făţoase".

"Despre uşi" la bibliotecă

Deschiderea oficială a Bibliotecii Naţionale a României este una din puţinele realizări notabile ale ultimilor ani. Terminată într-o perioadă de criză şi cu fonduri insuficiente, lucru despre care am scris într-un post anterior, clădirea, este din punct de vedere al dotărilor uşilor de acces sau de interior, departe de ceea ce înseamnă standardul european.
Ne-am dori, ca în următorii ani, atunci când kilometrul de autostradă construită în România va avea un preţ normal, Biblioteca Naţională să aibă fonduri şi fie dotată precum cea din Stuttgart; o investiţie de 79 milioane de euro, uşile de intrare şi de interior fiind rezultatul unei colaborări între Geze şi Hormann. Detalii suplimentare pe site-ul Geze.

La Metrou, la intrare în Staţia Unirii 1

Uşi vechi din sticlă ... cel mai probabil de producţie românească, fabricată şi montată înainte de revoluţie. Printre puţinele de acest fel care, chiar dacă nu mai sunt întreţinute sau funcţionale, sunt încă prezente în diferite clădiri din Bucureşti.

Uşi pictate

Din vremuri îndepărtate ... când oamenii îşi aduceam grădinile în interiorul palatelor ...

Sursa foto: Flickr

Pe Otopeni - Plecări

Se dă un antreprenor italian ( Astaldi )  ...  se încheie un contract pentru renovarea clădirii vechi şi pentru construirea unui terminal nou la Otopeni. Pentru început se lucrează cu o firmă a unui patron, bineînţeles tot italian care montează uşi automate Besam ... Apoi datorită, cel mai probabil unui preţ mai bun, la noul terminal ( cel de la Plecări ) se montează uşi automate, desigur, italiene, marca Ponzi, montate de nu ştiu cine.
Si uite aşa se verifică regula care spune că nemţii lucrează şi promovează în primul rând producătorii lor nemţi, spaniolii pe spanioli, italienii pe italieni .... singura excepţie fiind francezii care din nefericire pentru ei nu au o marcă de uşi automate reprezentativă la noi ( chiar dacă nu-i simpatizează prea mult pe nemţi, folosesc, în general, mărci nemţeşti ).
Pentru spaţiile interiore situaţia e puţin diferită ... mai sunt şi alţi beneficiari (alţii decât statul român ), care au închiriat spaţii comerciale şi astfel este loc şi pentru alte mărci de uşi automate, preţul de achiziţie nefiind singurul criteriu. Prima firmă este Door Sistem care instalează uşi Dorma la compartimentele pentru fumători ... deja sunt instalate 12 uşi la interior. Probabil, foarte curând vor urma şi alte mărci.. rămâne de văzut care şi când.

Si dacă tot am adus vorba de uşile de la Aeroportul Otopeni, am ocazia să încerc să răspund unei nedumeriri mai vechi a lui Cabral ( Aha, am înţeles. Dar nu. ) ... este în legătură cu poza de mai jos.

In primul rând, nici astăzi, uşile respective nu funcţionează, deci, poza este de actualitate după 9 luni. La prima vedere aş spune că nu sunt mulţi călători şi că, datorită crizei, administraţia aeroportului a considerat că este mai bine să le închidă, si din acest motiv este lipit, ulterior, semnul de interzis. Privind însă mai atent, am constatat faptul că, pe uşile funcţionale este stickerul firmei care asigură mentenanţa.

Pe cele închise nu există  stickerul deci, cel mai probabil, sunt defecte şi nu sunt luate în service ... Totuşi n-ar trebui să  fie încă  în garanţie? 

Palatul Jean Mihail se restaurează

Clădirea care găzduieşte Muzeul de Artă al Craiovei este din toamna anului trecut în plin proces de restaurare. Peste 7 milioane de euro vor costa aceste lucrări iar termenul de finalizare este 2013. Mai jos sunt câteva poze din Adevărul - Ştiri din Craiova, ziar de unde am preluat şi ştirea de mai sus. Uşile se restaurează la faţa locului iar foiţa de aur de pe uşi va fi reaplicată de o echipă de restauratori din Bucureşti.

Paşte Fericit!

Marmorosch Blank - completare

La începutul anului, pe blog a fost o postare despre uşile de la  Marmorosch Blank. Printre fotografii postate a fost şi poza de mai jos însă fără să  fie scoasă în evidenţă tăbliţa cu fabricantul uşi.

Omisiunea este corectată în acest moment datorită Dl. Valentin Mandache care, folosind iPhone-ul personal, a pozat şi publicat pe Case de epocă acest detaliu important.

Soluţii româneşti la The Ark

Proiectul de reconversie The ARK a fost realizat de studioul de arhitectură Re-Act Now, lucrările finalizându-se în 2009. La intrare, opţiunea a fost pentru o uşă din sticlă, în două  canate cu o înălţime de aproximativ 2300 - 2400 mm. Pentru ca este mai ieftină s-a ales varianta de feronerie cea mai simplă, cu încuietori doar de pardoseală, cu mânere trăgătoare de 350 mm, cel mai probabil chinezeşti  iar sticla folosită este securizată şi de 10 mm grosime ( exact soluţia banală, pentru orice uşă din sticlă, folosită şi la o shaormerie, nu la o clădire care se doreşte de referinţă ).
Si surpriză! După ce sunt închise cu cheia, dacă tragi de mânere foile flambează îngrijorator de mult şi se tensionează în încuietoare .... foia de sticlă se deformează iar dacă cineva trage mai tare, poate sparge sticla sau bolţul încuietorii poate ieşi din pardoseală. Aşa se întamplă dacă domnii arhitecţi/beneficiari nu au aflat că mânerele trăgătoare lungi nu sunt doar de estetică ci au şi un rol funcţional în astfel de situaţii ... mai rigidizează  sticla ... este recomandată  folosirea unui mâner înalt, cu prindere în 3-4 puncte.
Oricum, românii sunt inventivi ... au rezolvat simplu şi această situaţie :)

Torso - Suedia

Un arhitect spaniol, o clădire inaugurată în 2005, în Suedia, o intrare simplă, cu două  rânduri de uşi glisante automate ... cel mai probabil marca Besam.
Si două  observaţii: trebuie totusi un wing-wang pentru  o izolaţie termică  corespunzătoare ( nu cum se întâmplă la noi  în ultimul timp ... un singur rând de uşi căci  este mai ieftin şi nu se bagă  de seamă  ) iar in faţa uşilor trebuie măcar o copertină, cât de mică, să  nu plouă  sau să  ningă  chiar deasupra uşii
Dacă  tot a fost pomenită  marca Besam, o informaţie mai puţin cunoscută : numele acestei mărci vine de la fondatorul companiei, Bertil Samuelsson 

Sursa foto: Fotopedia

Sursa foto: Flickr by honzap

Sursa foto: Flickr by Irgend-jemand

Sursa foto: Global Construction Watch