"Piesa este cea mai veche sculptură în lemn din ţările române, care se păstrează. Realizarea artistică este desăvârşită, atât prin execuţia tehnică, cât şi prin echilibrul compoziţiei - simetrică, fără să fie monotonă. Din punct de vedere compoziţional, uşa se aseamănă cu epitrahilele cu sfinţi sub arcade. Iconografia are drept punct de plecar hramul paraclisului şi ilustrează îndeaproape pasajul din Iesechiel care este inscripţionat pe canaturile uşilor. Acesta face referire la virginitatea Fecioarei (uşa închisă, prin care a trecut numai Dumnezeu) şi la ideea de jertfă, pe care o aduc credincioşii şi pe care preoţii o înalţă în faţa lui Dumnezeu. Primul registru al canaturilor este ocupat de scena Bunei Vestiri. Arhanghelul Gavril înaintează spre Fecioară şi o binecuvântează cu mâna dreaptă ("Binecuvântată eşti tu între femei"), iar Fecioara îi răspunde cu gestul de legământ ("Fie mie după cuvântul tău"). Duhul Sfânt coboară asupra Fecioarei - pe trei raze, sub forma porumbelului - aşa cum au proorocit regele David (aflat în spatele Mariei) şi regele Solomon (în spatele arhanghelului). Crinii din faţa Fecioarei o simbolizează - prin puritate şi prin aceea că sunt o culme a frumuseţii. Sfinţii liturghisitori din registrul al doilea (probabil Vasile cel Mare, Grigore din Nazianz, Ioan Gură de Aur şi Nicolae) sunt consideraţi stâlpi ai Bisericii, şi, conform pasajului din Iezechiel, cei care aduc jertfa ctitorului în faţa lui Dumnezeu. În registrul al treilea, deasupra celor doi sfinţi militari, se află inscripţia de danie a voievodului Vladislav. Silueta arcuită a regelui David şi vasul cu crini al primului registru sunt bizantine. Putem considera că piesa este excepţională pentru aria bizantină, prin amploarea elementului figurativ, prin tehnica basoreliefului."
Sursa: Cimec
Si ca o observaţie ... nu este specificat anul, măcar cu aproximaţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu